Cum calmam o pisica nervoasa? - Partea I

Cu noua ani in urma, eu si sotia mea am adoptat doua pisicute mici, Alfie si Bela. Bela, nu a cantarit niciodata mai mult de 2,5 kilograme si este ceea ce medicul veterinar numeste o pisica mult prea slaba. Aceasta pisica nu si-a inceput viata prea bine, a avut la inceput un virus in plamani, care facea ca sunetul respiratiei ei sa sune foarte, foarte ciudat. Bela a avut un inceput foarte dur, atunci cand le-am primit acasa si am desfacut cutia de transport, Alfie suiera la ea si o ameninta; astfel Bela a petrecut doua luni de zile ascunzandu-se. Pentru ea lumea era un loc infricosator, plin de caini, cu oameni cruzi si fara suficienta hrana. Insa dupa ce a trait in casa noastra cativa ani de zile totul s-a schimbat, acum este o pisica formidabila.

O pisicuta nervoasa este adesea una timida, ceea ce inseamna ca aceasta va fi foarte timida daca incercati sa o mangaiati pe cap. Va fi, de asmenea, predispusa sa se ascunda si ii veti observa cu usurinta mersul diferit fata de pisicile normale, va merge cu picioarele indoite si astfel cu corpul foarte aproape de sol. Este posibil si sa-si zvacneasca urechile sau sa-si coboare coada si sa tina varful curbat in sus.

Este foarte greu sa o privesti ca ii este atat de frica de ceva! Un pic de nervozitate este normala pentru orice pisica care se afla intr-o situatie noua, dar atunci cand aceasta nervozitate persista mai mult de cateva zile, poate fi foarte stresant atat pentru pisica cat si pentru dvs. Dar o puteti ajuta sa invete ca in casa dvs este in siguranta si sa va accepte si compania in viitor. Este nevoie doar de putina rabdare, cateva trucuri de formare si foarte multa dragoste.

Stiind de ce o pisica este nervoasa va poate ajuta sa ii oferiti cel mai bun tratament cu putinta. Acest lucru, de asemenea, va poate ajuta sa va gestionati propriile asteptari. O pisica care este predispusa sa fie rusinoasa s-ar putea sa nu devina niciodata pisicuta dragalasa pe care v-ati imaginat-o atunci cand ati adoptat-o. Si daca stiti acest lucru inca de la inceput, atunci nu va veti mai invinovati daca pisica nu face progrese deloc sau le face prea greu.

Daca ati adoptat o pisica salbatica sunt sanse mai mari sa fie mult mai nervoasa decat una domesticita, insa nervozitatea si anxietatea nu tin de o anumita rasa, ci de fiecare pisica in parte.

La fel ca si in cazul oamenilor, exista tot felul de motive pentru care pisica dvs sa fie nervoasa. Multe pisici nervoase au experimentat traume, cum ar fi abuzul oamenilor sau atacul unui caine. Altele sunt pur si simplu nu vor sa socializeze, astfel nu le va placea sa se afle in jurul oamenilor care traiesc in casa. Pisicilor le poate fi frica de caini, de alte pisici sau chiar de obiecte la care nu v-ati astepta, cum ar fi cosul de gunoi. In final, este vorba despre familiaritate si instincte. Spre deosebire de caini, pisicile cand se simt amenintate fug si se ascund cat mai bine intr-un loc pe care il considera sigur.

Pisicile in casa

Pisicile, ca o multime de persoane tinere in principal, dar nu numai, vor manca aproape orice. De asemenea, putem spune ca pisicile se vor juca cu tot ceea ce se va misca in casa. Fie ca va ganditi la adoptarea unei pisici sau aveti deja doua, trei, patru sau oricate alte pisici, este important sa aranjati totul prin casa in asa fel incat sa se vada ca acolo exista si o pisica.

De exemplu, incercati sa va invatati toti membrii familiei sa lase capacul de la toaleta jos, intotdeauna, pentru ca pisicile si mai ales cele mici, care vor sa descopere tot ce este in casa, pot sa cada si sa se inece, daca sunt micute.

Multe obiecte din baie sunt toxice pentru prietenele noastre, pisicile. Asigurati-va ca orice medicamente sau alte substante sau elemente toxice sunt stocate in siguranta si pisicile nu vor  putea sa ajunga la ele. De asemenea, este foarte importanta stivuirea tuturor articolelor casabile si a obiectelor periculoase in conditii de siguranta in dulapuri si sertare. In caz ca pisicile dvs au obiceiul sa desfaca usile de la dulapuri atunci ar fi o idee buna sa le securizati cu protectii speciale pentru copiii mici.

Daca aveti un uscator de rufe automat, sau chiar si in masina de spalat, verificati-le inainte de a le utiliza. Pisicile au obiceiul de a dormi in astfel de locuri. De asemenea, puneti detergentul, balsamul si alte chimicale intr-un loc sigur, este posibil ca pisicile sa se joace cu ele si sa inghita substantele foarte periculoase pentru ele.

Cordoanele suspendate, cum ar fi cele pentru perdele, jaluzele sau veioze, pot fi adevarate pericole de strangulare. De asemenea, asigurati-va intotdeauna ca aveti geamurile inchise cand nu sunteti cu ochii pe pisica, este foarte usor sa sara pe geam, chiar daca aveti plase. Niste rulouri exterioare ar putea fi o solutie mult mai sigura.

Nu subestimati niciodata pisica dvs! Curiozitatea cu care este inzestrata si micile labute ii vor permite sa rastoarne cu usurina cosul de gunoi sau sa deschida cateva sertare sau usi.

Pastrarea gunoiului are secretele sale, pentru ca unele elemente de acolo  cum ar fi oasele de la peste sau conservele ascutite pot fi extrem de periculoase, daca nu chiar mortale. Solutia ar fi ca la cosul de gunoi sa aveti un capac foarte robust si cu un dispozitiv de blocare bun. Si pungile de plastic sunt la fel de periculoase pentru pisici, ca si in cazul celor mici, deoarece pot incerca sa le inghita si apoi sa se inece cu ele.

Pisicile vor investiga orice spatiu in care pot intra, oricat ar fi de mic sau de ingust. Caldura si intunericul mobilierului pot fi foarte atragatoare. Este important sa verificati mobilierul si pe interior, mai ales la mecanismele de inchidere si la balamale.

Mestecarea unui cablu electric pe langa ca poate fi fatala mai reprezinta un pericol, poate sa traga peste pisica dvs si obiectul electric si astfel sa o raneasca. Lampille sunt adevarate pericole, pisicile se pot strangula foarte usor. Indicat ar fi sa strangeti cumva aceste cabluri, sa le legati, pentru a nu mai fi periculoase.

Fire, ata dentara, elastice, acele cu atat sunt foarte ispititoare, dar in caz ca sunt inghitite pot dauna foarte mult, sau chiar pot duce la moartea pisicii daca nu mergeti de urgenta la un cabinet veterinar.

Cel mai bun loc pentru litiera

Cu toate ca s-ar putea sa credeti ca invatarea si formarea unei pisici de a folosi o litiera este la fel ca si in cazul cainilor, atunci trebuie sa aflati ca nu au nicio legatura. Pisicile sunt inclinate in mod natural sa elimine in nisip intr-o locatie privata. Cele mai multe dintre problemele cu care se confruta oamenii atunci cand vor sa invete o pisica sa foloseasca litiera sunt tot oamenii. O pisica inteligenta este posibil sa nu doreasca sa utilizeze litiera  in cazul in care proprietarul alege tipul gresit de nisip, nu curata cutia in mod corespunzator sau o plaseaza intr-o locatie gresita. Din fericire, aceasta ultima problema, in special, este foarte usor de rezolvat daca facem un mic compromis intre noi si feline.

In primul rand, aminti-va sa asezati litiera pisicii dvs intr-o zona sigura, la care poate sa ajunga usor si foarte rapid. Cu toate ca suntem convinsi ca ati vrea sa o asezati intr-o loc cat mai ascuns si unde de unde sa nu se simta mirosul, este mult mai important totusi ca litiera sa fie accesibila pisicii. Cel mai bun loc pentru o litiera este o zona curata, linistita si cu putin zgomot daca este posibil, un loc care pisica sa simta ca are intimitate. In functie de aspectul casei, un colt linistit intr-o camera de familie sau un ungher intr-un dormitor pe care nu il folositi, un dormitor pentru musafiri, ar putea fi alegerea perfecta. Conform unei societati din SUA (HSUS), pisicile se tem sa fie intr-o ambuscada sau intr-un spatiu inchis, astfel este bine sa evitati plasarea litierei intr-un dulap – este important sa nu faceti pisicile sa se simta ca fiind prinse. Acestea vor dori sa stie ce se intampla in julul lor atunci cand folosesc litiera. De asemenea, este foarte important sa nu foloseasca aceeasi litiera mai multe pisici, deoarece acestora nu le place sa impartaseasca acest lucru.

Cu toate ca baia ar putea fi un loc bun pentru o litiera, zgomotul masinii de spalat (daca acolo o tineti) ar putea speria pisicile si astfel sa le determine sa caute o locatie mai linistita. Si un alt lucru foarte important pe care trebuie sa-l tineti minte, potrivit HSUS si nu numai, pisicile sunt extrem de sensibile la miros, astfel incat acestea nu vor dori sa foloseasca o litiera in apropierea bolurilor lor de hrana si apa.

Dupa adoptarea unei noi pisici sau a unui pisoi, este bine sa o tineti intr-un spatiu mic in apropierea locului unde vreti sa ii plasati litiera in viitor, pana cand animalul se va simti confortabil in noua lui casa. Evitati amplasarea litierei intr-o locatie in care pisica dvs va trebui sa urce scari, pentru ca nu veti face decat sa o incomodati. Daca aveti o casa cu mai multe etaje, puteti sa amplasati cate o litiera la fiecare etaj, ar fi situatia ideala pentru pisica dvs, pentru ca va avea intotdeauna un acces facil la acestea. Cu pisicile este foarte importanta consecventa, astfel este bine sa plasati litiera de fiecare data in acelasi loc. Atunci cand pisica s-a obisnuit cu noua sa locuinta si ii veti da voie sa mearga prin toata casa, nu ii mutati si litiera; este mai bine sa isi gaseasca singura o cale pana la ea, decat sa ii schimbati pozitia. In acest fel va fi capabila sa se intoarca singura fara niciun fel de probleme.

Tulburari oculare la caini - III

Hepatita Blue Eye
“Blue Eye” este un termen folosit pentru a descrie corneea tulbure, ca urmare a unei infectii cu adenovirus de tip 1. Adenovirusul de tip 1 este o boala virala severa care afecteaza cainii de toate varstele. De obicei, ficatul este afectat, prin urmare boala se numeste hepatita, dar ocazional, ochiul este de asemenea implicat, prin urmare, denumirea completa a bolii este Hepatita “Blue Eye”.

Care sunt simptomele?
Aproximativ la 10 zile de la expuerea la virus, corneea pare albastra sau foarte neclara. Pentru cei mai multi caini cu acest virus ochii lacrimeaza abundent. Este o boala ce apare mai frecvent la catei decat la adulti. Cele mai frecvente simptome sunt: letargia, pierderea apetitului, greata, icter (ingalbenirea pielii si a ochilor), balonare sau in cazurile in care ficatul este foarte grav afectat poate surveni moartea. Uneori vaccinarea pentru hepatita ar putea provoca de fapt, ochiul albastru, insa in cazul vaccinurilor moderne acest lucru apare din ce in ce mai rar.

Odata ce corpul cainelui se lupta cu infectia virala, ochii se vor curata. Cateva saptamani pot fi necesare pentru ca ochiul sa revina la normal. In cazurile severe care implica ficatul, moartea poate fi un rezultat inevitabil. Din fericire, acum sunt prezente vaccinuri excelente si sigure pentru adenovirusul de tip 1, administrate in general an de an pentru preventia acestei boli.

Cataracta
Cataracta este una dintre cele mai frecvente probleme care afecteaza ochii cainelui. Exista mai multe forme de cataracte diferite. Cataracta afecteaza cainii de orice rasa si de orice varsta, dar anumite tipuri apar mai frecvent la anumite rase. In ciuda faptului ca acestea sunt foarte frecvente, exista inca multe lucruri pe care noi nu le stim despre cataracta canina. Momentan, singura optiune de tratament este interventia chirurgicala realizata de catre medicul veterinar.

Cum se formeaza cataracta?
In ciuda faptului ca exista mai multe forme diferite de cataracta, precum si multiple cauze care o cauzeaza, toate acestea se dezvolta intr-un mod similar. Cataracta se poate forma pe oricare dintre cele trei straturi ale lentilei: capsula, cortex sau nucleu. Pe de alta parte, cataractele descoperite in zonele corticale sau nucleare sunt asociate varstelor inaintate. Riscul de a dezvolta cataracte corticale creste, odata cu expunerea excesiva la razele UV.

Cataracta nucleara
Cataracta nucleara, cel mai intalnit tip, este asociată cu tulburarea vederii la distanta, vedere neclara si culori sterse. Pe masura ce se dezvolta o cataracta nucleara, cristalinul ochiului devine mai curbat, se inrautateste vederea la distanta, uneori imbunatatindu-se temporar vederea de aproape, dar nu pentru mult timp.

Cataracta corticala
Adesea asociata cu tulburarea vederii la distanta si imbatranirea naturala, cataracta corticala este mai putin intalnita si tinde sa se dezvolte in propriul sau fel.

Cataracta subcapsulara posterioara
Cataracta subcapsulara posterioara este si mai putin intalnita, dar afecteaza vederea mai mult decat orice alt tip si are tendinta de a afecta, mai des, cainii de varsta medie.

Din moment ce lumina converge in spatele cristalinului, se dezvolta, in mod normal, o sensibilitate extrema la luminile stralucitoare iar cititul poate fi foarte dificil.